Cafeaua a fost descoperita de pastorul Kaldi care a vazut cum animalele sale au devenit pline de energie dupa ce au consumat niste fructe asemanatoare cireselor, dar care aveau o culoare mai deschisa, dintr-o planta necunoscuta. Pastorul a incercat si el fructele si s-a simtit revigorat. Aceasta planta crestea in Etiopia, in regiunea Kaffa si pastorul Kaldi a dus fructele necunoscute la un staret care le-a aruncat in foc. Dar si pentru clerici aroma rezultata a fost irezistibila, astfel ca acestia au inceput sa macine boabele si sa le fiarba, obtinand un lichid amar dar aromat care alunga oboseala. Cafeaua s-a raspandit in Peninsula Arabica in secolul al VII-lea. Triburile nomade macinau boabele de cafea, le amestecau cu grasime animala si razboinicii tribului consumau pasta obtinuta pentru a avea mai multa energie in timpul luptelor.
Arabii au incercat sa tina secreta productia de cafea, dar in Siria, Egipt, Turcia si Persia incepusera sa apara deja primele cafenele, numite “Scoli ale inteleptilor”. Cafeaua a devenit la fel de vitala ca mancarea sau sexul. In secolul al XVI-lea, in Turcia, femeile puteau sa divorteze daca sotii lor nu le dadeau cafea. In Mecca, bautura a fost numita “vinul Arabiei”. Dupa aceea, cafenelele au inceput sa se raspandeasca si in Europa.
Regiunea Eje Cafetero
Astazi, cafeaua estompeaza granitele dintre continente si stiluri de viata. Columbia este a treia mare tara producatoare de cafea din lume –dupa Brazilia si Vietnam si inainte de Indonezia- si 50% din boabele de cafea rosii, verzi si galbene cresc in Eje Cafetero, sau in Zona Cafetera, o regiune care include Caldas, Risaralda si Quindío, regiuni situate in Cordillera Central (Anzii Centrali). Boabele de cafea columbiana sunt renumite pentru aciditatea scazuta si savoarea complexa. Diferenta majora dintre cafeaua Columbiana si cea Braziliana consta in tehnologia productiei. Cafeaua din Eje Cafetero se gaseste in foarte multe combinatii de arome, avand note de scortisoara, piersici si merisoare, kiwi, prune uscate, alune, mandarine, castane si zmeura.
Desi in fiecare an profitul din productia de cafea este de milioane de dolari, majoritatea familiilor din lumea cafelei traiesc in saracie. Familiile care detin mai putin de 10 hectare de pamant, cultiva 70% din productia mondiala de cafea si competitia dintre familii si companiile transnationale este foarte mare. In Columbia, aproape toata cantitatea de cafea cultivata se obtine din culesul manual si nu din folosirea utilajelor. Un culegator activ de cafea, poate aduna 80 de kg pe zi, la pretul de 500 de pesos pe kg (16$). Este totusi o evolutie, daca stam sa ne gandim ca in urma cu 10 ani, un culegator castiga doar 0.14$ pe kg de boabe de cafea.
Particularitatea cafelei columbiene consta in marimea boabelor de cafea (boabe mari) si in echilibrul perfect intre aciditate, aroma, corp si dulceata.
